GESTAŢIA PENTRU ALTUL ŞI RECUNOAŞTEREA FILIAŢIEI: COMPARAŢIE ÎNTRE DREPTUL ITALIAN ŞI CEL FRANCEZ ÎN LUMINA DECIZIILOR C.E.D.O. MENNESSON ÎMPOTRIVA FRANŢEI ŞI LABASSEE ÎMPOTRIVA FRANŢEI

An analysis of Italian, French and European Human Rights law shows that one of the major issues in the field of gestational surrogacy concerns the lack of harmonization across private international law norms. Although the fundamental principle of the best interest of the child cannot be neglected, one can nevertheless notice how the problem of the recognition of the filiation obtained abroad by the child whose parents resorted to gestational surrogacy is currently subject to the discretionary power of the judges, who, sometimes, reach contradictory decisions. In the absence of an agreement between Member States on the necessity to harmonize private international law in this field, the harmonization outlooks, namely those that stem from the proposal of a regulation by the European Parliament and Council (that promotes the free movement of citiziens by simplifying the acceptance of public documents on the European Union territory, which modifies Regulation (EU) no. 1024/2012), cannot lead to efficient solutions to the problems investigated in this paper. Rezumat. O analiză a dreptului italian, a dreptului francez şi a dreptului european al drepturilor omului pune în evidenţă faptul că una dintre problemele majore în materia gestaţiei pentru altul este lipsa armonizării normelor de drept internaţional privat. Deşi principiul fundamental al interesului superior al copilului nu poate fi ocolit, putem observa, totuşi, cum astăzi problema recunoaşterii filiaţiei dobândite în străinătate de către copilul ai cărui părinţi au apelat la gestaţia pentru altul este supusă deciziei discreţionare a judecătorilor, care ajung la soluţii diametral opuse. În absenţa unui acord între statele membre asupra necesităţii de a armoniza dreptul internaţional privat în această materie, perspectivele de armonizare, respectiv cele care rezultă din propunerea de regulament a Parlamentului European şi a Consiliului (care promovează libera circulaţie a cetăţenilor simplificând acceptarea de documente publice pe teritoriul Uniunii Europene, modificând Regulamentul (UE) nr. 1024/2012), nu pot conduce la soluţii eficiente în cazul problemelor analizate în acest articol.